Bătălia de pe Colinele Seelow | Jukov la Porțile Berlinului
În aprilie 1945, în timp ce Al Treilea Reich se prăbușea pe toate fronturile, s-a desfășurat una dintre ultimele și cele mai sângeroase bătălii de pe Frontul de Est: Bătălia de pe Colinele Seelow. Această confruntare a fost crucială pentru cucerirea finală a Berlinului. Mareșalul sovietic Gheorghi Jukov, comandantul Frontului 1 Bielorus, a fost însărcinat cu spargerea apărării germane de-a lungul râului Oder, unde generalul Gotthard Heinrici organizase o linie fortificată cunoscută sub numele de Colinele Seelow. Aceasta era ultima barieră naturală și defensivă înainte de a ajunge în capitala germană.
Jukov a concentrat o forță fără precedent: peste un milion de soldați, aproximativ 22.000 de piese de artilerie, 3.000 de tancuri și mii de avioane. Pe 16 aprilie, la ora 4 dimineața, a început un bombardament de artilerie brutal, care a luminat frontul timp de ore întregi. Totuși, Heinrici, prevăzând atacul, le ordonase trupelor sale să se retragă ușor, salvând astfel multe unități de la focul inițial. Ofensiva sovietică s-a confruntat cu o rezistență feroce, tranșee inundate, câmpuri minate și poziții defensive escalonate, care au încetinit înaintarea timp de trei zile de lupte crâncene.
În ciuda pierderilor masive suferite de sovietici, Jukov a continuat strategia sa de presiune constantă. Bătălia s-a transformat într-un război de uzură, în care fiecare colină și fiecare sat erau disputate cu un cost uman enorm. Trupele germane, multe dintre ele formate din adolescenți ai Volkssturm sau veterani epuizați, au oferit o apărare disperată, conștiente că nu mai exista niciun refugiu între ele și Berlin. Cu toate acestea, superioritatea numerică și materială sovietică a înclinat în cele din urmă balanța.
Pe 19 aprilie, pozițiile germane s-au prăbușit, iar Armata Roșie a rupt linia Seelow. Jukov avea, în sfârșit, drumul liber spre Berlin. Ce a mai rămas din Wehrmacht s-a retras în capitală pentru ultima rezistență. Bătălia de pe Colinele Seelow a fost un preludiu brutal al căderii celui de-al Treilea Reich, marcată de tenacitatea apărării germane și de ofensiva necruțătoare a sovieticilor. De atunci, Berlinul nu mai era un simbol, ci un obiectiv militar direct pentru Armata Roșie.