Ce se întâmplă cu economia RUSIEI

Dacă vreți să susțineți financiar proiectul, puteți să contribuiți aici: https://www.patreon.com/ceseintampla Prima consecință e cea pe care o vedeți și anume blocarea strâmtorii Hormuz despre care am vorbit fix acum două săptămâni. Aceasta ar putea duce de la ~80 USD/baril → la 150–200 USD/baril, conform modelelor istorice (ex. războiul Irak–Kuweit, 1979–80) Adică un dezastru economic. E ce a făcut grupul terorist controlat de Iran, adică houthie cu strâmtoarea Bab el-Mandeb, de la Marea Roșie. Dar asta reprezintă un faliment pentru Iran Mai mult decât pentru restul lumii. Nu poate bloca Strâmtoarea doar pentru anumite vase. Are doar două coridoare de navigație, fiecare de doar 3 km lățime (unul pentru intrare, unul pentru ieșire). Iranul nu controlează întreaga strâmtoare: o parte din ea aparține teritorial Omanului. Nu există „benzi de circulație separate” pentru navele iraniene vs. altele. Orice obstrucție lovește tot traficul. Blocând-o, Iranul își taie propriul acces la piața globală, ceea ce i-ar reduce drastic veniturile din exporturi (care reprezintă ~40–50% din bugetul guvernului) Pe hârtie economia Rusiei e pusă a 11-a în lume. Dar venitul mediu anual este de sub 14.000 de dolari – adică aproximativ o treime din media Uniunii Europene. Putin a preluat o Rusie aflată într-o catastrofă economică. Țara era în criză. În 1992, inflația a explodat la 2.250% – adică prețurile creșteau de 225 de ori pe an. Viața devenise aproape imposibilă: oamenii cărau grămezi de bancnote doar ca să cumpere o pâine. Unele relatări spuneau că rubla era arsă pentru foc, pentru că era mai ieftin decât lemnul de foc. Speranța de viață a scăzut de la 64 la 57 de ani în doar patru ani. Dar în tot haosul, Rusia a avut un colac de salvare care i-a evitat colapsul total: petrolul. Rusia are cele mai mari rezerve de gaz natural din lume. Dar în epoca sovietică, aceste resurse erau aproape nefolosite. Europa bloca comerțul din teama dependenței față de un rival. SUA refuza complet comerțul cu URSS. Ce mai era trimis în jumatea rusă a Germaniei. După prăbușirea Uniunii Sovietice, toate acestea s-au schimbat. Occidentul a presupus că Rusia va deveni inevitabil o democrație capitalistă deschisă și a primit-o cu brațele deschise în rețelele comerciale globale. La începutul anilor ’90, veniturile Rusiei din exportul de petrol erau în jur de 90 miliarde dolari. Iar până în 2008, au crescut la peste 600 de miliarde. Ceea ce înseamnă un sfert din PIBul RUSIEI. Ce-a făcut Rusia cu acești bani? A început să-și facă iar armată. Până în 2019, combustibilii fosili reprezentau aproape 60% din totalul exporturilor Rusiei, iar petrolul și gazele aduceau 30% din veniturile statului. Petrolul a făcut Rusia extrem de bogată – dar cu un preț. Pentru că era atât de profitabil, guvernul și oligarhii n-au mai avut niciun stimulent să investească în altceva: industrie, tehnologie, bunuri de consum. Regiuni întregi au ajuns să depindă complet de exporturile de energie. Fluctuațiile de preț ale petrolului făceau comunități întregi când bogate, când sărace peste noapte. Și nu este o poveste unică: de la Venezuela la Angola, multe țări au fost prinse în capcana dependenței de petrol – și finalul a fost mereu prost. Dacă dăm la o parte aparențele, situația este problematică, în cel mai bun caz. Sancțiunile occidentale au decimat sectoarele de înaltă tehnologie ale Rusiei, au afectat grav sistemul bancar și au izolat țara de piețele globale. Până la sfârșitul anului 2024, rubla pierduse 23% din valoarea sa în raport cu dolarul american, iar cursul de schimb dintre cele două monede fluctua zilnic, generând o incertitudine greu de înțeles privind adevărata stare economică a țării. Ceea ce a salvat-o în anii ’90 și i-a permis să supraviețuiască sancțiunilor, este același lucru care o ține captivă și vulnerabilă azi: dependența cronică de petrol și gaze. De aceea, primul lucru pe care l-a spus Trump când a preluat puterea a fost că Arabia Saudită trebuie să crească producția de petrol, lucru care ar fi scăzut prețul barilului de petrol în lume ceea ce ar fi dărâmat și mai mult economia Rusiei.Rusia vinde acum petrolul cu aproximativ 25–30% mai ieftin față de cât îl vindea înainte de război. La gaze, reducerea variază, dar în medie cu 20–40% mai ieftin către țările care încă mai cumpără (precum China, India sau Serbia). În timp ce Ucraina ar fi sancționată și plafonată să nu mai poată să-și refacă forțele militare cat să devină vulnerabilă următorului atac. Între timp Rusia si-a mai creat o problemă economică. A devenit exclusiv o economie de război. Potrivit unei analize realizate de Meduza, Rusia alocă acum aproximativ 40% din bugetul guvernamental pentru apărare – un nivel nesustenabil pentru orice economie modernă. Mai grav, o treime din aceste cheltuieli sunt ascunse sub proiecte secrete legate de complexul militar-industrial, indicând un nivel fără precedent de propagandă și paranoia în jurul Kremlinului..